In viata pot aparea uneori dificultati in sfera profesionala, in viata de cuplu, de parinte sau pot fi momente in care e nevoie sa faci fata unor provocari din sfera sanatatii, cum ar fi depresie, anxietate, sau poate chiar unor afectiuni, probleme carora medicii nu le gasesc o explicatie de natura organica (migrene, infertilitate etc). In toate aceste cazuri, psihoterapia poate fi considerata o oportunitate! Si totusi, interactiunea cu unele persoane din jurul tau, care au anumite prejudecati, te-ar putea face sa fii reticent(a) in ceea ce priveste psihoterapia. Astfel, ai putea auzi ca persoanele care apeleaza la un psihoterapeut sunt etichetate ca “nebuni”, ‘ciudati”, “psihopati” etc. Asemenea etichete pot fi puse de persoane mai putin instruite sau chiar de persoane instruite, dar care trateaza aceste aspecte cu superficialitate. Uneori sunt folosite pentru ca apar destul de frecvent in mass-media, cum ar fi termenul de “psihopat”, si atunci este oarecum la moda sa-i cataloghezi pe unii ca fiind psihopati! Alteori, in spatele acestor etichete se afla de fapt propria vulnerabilitate a celui care le foloseste, acestea fiind o forma de autoaparare aleasa de el.

Pentru a trece dincolo de prejudecati si presupuneri, am putea porni de la ceea ce spunea Steve de Shazer: “locul in care ne situam determina ceea ce vedem si ceea ce nu vedem; de asemenea, determina unghiul din care vedem; o schimbare a locului in care stai schimba totul” (“Where you stand determines what you see and what you do not see; it determines also the angle you see it from; a change in where you stand changes everything.” – Psychotherapist Steve de Shazer)

Persoana care apeleaza la psihoterapie este acea persoana care traverseaza o perioada de viata dificila si care are curajul de a face ceva pentru starea ei de bine, pentru a avea o viata implinita si cu sens. In procesul psihoterapiei se poate vorbi de depasirea anumitor blocaje emotionale, de procesarea si integrarea unor evenimente dureroase, de resemnificarea unor evenimente din istoria de viata personala sau poate chiar de modelarea raspunsului sistemului imunitar in cazul unor boli grave sau incurabile. Parafrazandu-l pe Rollo May, toate acestea creeaza libertatea necesara dezvoltarii personale (“The purpose of psychotherapy is to set people free.”  – Psychologist Rollo May).

Uneori se fac presupuneri sau exista anumite asteptari nerealiste referitoare la psihoterapie si la rolul psihoterapeutului si de aceea e important sa facem distinctie intre ceea ce este si ceea ce nu este un psihoterapeut, intre ceea ce face si ceea ce nu face!

Psihoterapeutul nu este un judecator! El nu te judeca, ci te asculta cu atentie si intelegere si te insoteste pe drumul tau cu caldura, empatie si compasiune.

Psihoterapeutul nu este un detectiv! E important sa-i povestesti despre viata ta si sa-i raspunzi la intrebari cu sinceritate, altfel nu va avea imaginea reala, de ansamblu, ci una trunchiata, cosmetizata, acest lucru avand impact negativ asupra terapiei.

Psihoterapeutul nu este un magician! Nu are o bagheta magica pe care s-o foloseasca pentru a-ti rezolva problemele pe loc. El este expertul pe zona de psihoterapie si tu esti expertul in ceea ce priveste viata ta. Asta inseamna ca e nevoie de implicarea ta sustinuta in procesul psihoterapiei. In plus, e nevoie si de rabdare si perseverenta! Mai ales atunci cand vorbim de anumite lucruri care s-au construit in timp, acestea nu pot fi schimbate peste noapte.

Psihoterapeutul nu este un vraci! Este un profesionist care tine seama in primul rand de individualitatea si unicitatea clientului pe care-l are in fata si care, in functie de formarea si experienta sa, alege sa foloseasca in terapie anumite strategii si tehnici. S-ar putea ca uneori sa nu intelegi logica unora dintre acestea. E important ca, pornind de la relatia de incredere construita intre tine si psihoterapeutul tau, sa fii deschis experientei din cadrul sedintei de terapie, pentru ca apoi, insotit de terapeut, sa semnifici acea experienta si sa iei din ea ceea ce ai nevoie pentru a creste la nivel personal.

Psihoterapeutul nu este un duhovnic! E important sa-i povestesti psihoterapeutului despre tot ceea ce te framanta si sa discuti despre emotii precum rusine, vinovatie, furie etc. Cu toate acestea, tu esti cel care “lucrezi” asupra acestor emotii negative. Alaturi de terapeut, poti vedea ce semnale de alarma trag aceste emotii si descoperi cum poti procesa si integra anumite experiente dureroase prin care ai trecut, cum iti poti acorda iertarea pentru a pasi cu incredere mai departe.

Asadar, trecand dincolo de prejudecati si presupuneri, avand curajul sa iesi din zona de confort si sa lucrezi cu tine insuti, dand dovada de rabdare si perseverenta in a-ti (re)descoperi si folosi resursele, poti ajunge la starea de bine si la o viata implinita, cu sens.